benevolence
engleză
(English)
Etimologie
Din engleza medie (cca. 1400), care provine din franceza veche benivolence < latină benevolentia.
Pronunție
- AFI: /bə'nɛvələns/
Substantiv
benevolence, (nenumărabil și numărabil; pl. benevolences)
- (nenumărabil) bunăvoință
- His benevolence was admired by the entire community.
- (nenumărabil) binefacere
- (numărabil) faptă binevoitoare
Sinonime
- 1-2: kindness
Cuvinte derivate
- benevolent
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.