benedicțiune
română
Etimologie
Din latină benedictio, -onis. Confer franceză bénédiction.
Pronunție
- Audiofișier
- AFI: /be.ne.dik.ʦiˈu.ne/
Substantiv
| Declinarea substantivului benedicțiune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | benedicțiune | benedicțiuni |
| Articulat | benedicțiunea | benedicțiunile |
| Genitiv-Dativ | benedicțiunii | benedicțiunilor |
| Vocativ | ' | ' |
- (bis.) grație, binecuvântare.
Sinonime
Traduceri
binecuvântare
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.