belfer

română

Etimologie

Din idiș בעלפֿער‎ (belfer) (= germană Beihelfer).

Pronunție

  • AFI: /ˈbel.fer/


Substantiv


Declinarea substantivului
belfer
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ belfer belferi
Articulat belferul belferii
Genitiv-Dativ belferului belferilor
Vocativ belferule belferilor
  1. (reg., fam. sau depr.) învățător; profesor.
  2. om care se lăfăiește în lux și bogăție.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.