behăi

română

Etimologie

Din bee(h) + sufixul -ăi.

Pronunție

  • AFI: /be.həˈi/


Verb


Conjugarea verbului
behăi
Infinitiv a behăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 behăi
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să behăie
Participiu behăit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre capre și oi; la pers. 3) a scoate strigătul caracteristic speciei; a mehăi.
  2. (v.tranz. și intranz.) (fig.) (despre oameni) a cânta urât, nearmonios.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.