bătrânet

română

Etimologie

Din bătrân + sufixul -et.

Pronunție

  • AFI: /bə.trɨ'net/


Substantiv


Declinarea substantivului
bătrânet
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bătrânet invariabil
Articulat bătrânetul invariabil
Genitiv-Dativ bătrânetului invariabil
Vocativ bătrânetule invariabil
  1. (rar) bătrânime.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.