bănuț
română
Etimologie
Din ban + sufixul -uț.
Pronunție
- AFI: /bə'nuʦ/
Substantiv
| Declinarea substantivului bănuț | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bănuț | bănuți |
| Articulat | bănuțul | bănuții |
| Genitiv-Dativ | bănuțului | bănuților |
| Vocativ | bănuțule | bănuților |
- diminutiv al lui ban; (ec.) monedă de valoare sau de dimensiune mică.
- (la pl.) bani mulți.
- (spec.) germenul oului (fecundat).
- (bot.) (Bellis perennis) plantă erbacee cu flori mici și rotunde, frumos colorate, dispuse în capitule; părăluță, bănuțel.
Sinonime
- 1-2: (ec.) bănișor
- 3: (anat.) disc embrionar
- 4: (bot.) părăluță, (reg.) bănuței (pl.), bănuțele (pl.), bumbușor, butculiță, frușiță, mărgărită, păscuță, rotoțele (pl.), scânteioară, scânteiuță, floare-frumoasă, floricele-frumoase (pl.)
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
- ban
- banat, Banat
- bănar
- bănărie
- bănărit
- bănățean, bănățeană, bănățeancă
- bănățenesc
- bănățenește
- bănet
Traduceri
plantă; floare
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.