autotun

română

Etimologie

Din auto- + tun (după franceză autocanon).

Pronunție

  • AFI: /a.u.toˈtun/


Substantiv


Declinarea substantivului
autotun
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ autotun autotunuri
Articulat autotunul autotunurile
Genitiv-Dativ autotunului autotunurilor
Vocativ autotunule autotunurilor
  1. tun de calibru mare tractat de un autovehicul.
  2. autovehicul de luptă echipat cu tun.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.