autorizație

română

Etimologie

Din franceză autorisation.

Pronunție

  • AFI: /a.u.to.ri'za.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
autorizație
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ autorizație autorizații
Articulat autorizația autorizațiile
Genitiv-Dativ autorizației autorizațiilor
Vocativ autorizație autorizațiilor
  1. permisiune, împuternicire (oficială) de a face ceva.
  2. (concr.) document oficial prin care se dovedește un drept sau o împuternicire a cuiva.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.