autoîncărcător

română

Etimologie

Din auto- + încărcător.

Pronunție

  • AFI: /a.u.to.ɨn.kər.kə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
autoîncărcător
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ autoîncărcător autoîncărcătoare
Articulat autoîncărcătorul autoîncărcătoarele
Genitiv-Dativ autoîncărcătorului autoîncărcătoarelor
Vocativ autoîncărcătorule autoîncărcătoarelor
  1. vehicul care încarcă automat o marfă, un obiect.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.