asmuți

română

Variante

Etimologie

Etimologie necunoscută. Probabil din latina populară ex*mucciāre.

Pronunție

  • AFI: /as.mu'ʦi/


Verb


Conjugarea verbului
asmuți
Infinitiv a asmuți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 asmut
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să asmută
Participiu asmuțit
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a îndemna un câine să urmărească, să atace pe cineva; a întărâta un câine.
    A asmuți câinii.
  2. (fig.) a îndemna pe cineva la acțiuni violente.

Sinonime

  1. ațâța, hărțui, întărâta, provoca, stârni, (pop.) sumuța, zădărî, (Mold. și Bucov.) hărăti

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.