arna
| Vezi și : -arna, aRNA, Arna, árna, Árna |
catalană
(català)
Etimologie
Pronunție
- (occidental) AFI: /ˈaɾ.na/
- (central) AFI: /ˈar.nə/
- (oriental) AFI: /ˈaɾ.nə/
Substantiv
arna f., arnes pl.
- (apic.) stup
- sinonim pentru arnot
Sinonime
- 1: (apic.) buc, casera, rusc
Vezi și
- apiari
Etimologie
Origine incertă, poate înrudit cu bască arr („râmă, insectă”).
Substantiv
arna f., arnes pl.
- (entom.) molie
Cuvinte compuse
- mala arna
Vezi și
Etimologie
Probabil aceeași origine ca și a doua etimologie de mai sus. Alternativ, ar putea veni din sarna („scabie”).
Substantiv
arna f., arnes pl.
- (reg., în Mallorca) mătreață
Sinonime
- caspa
Etimologie
Din arnar.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru arnar.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru arnar.
Referințe
galiciană
(galego)
Etimologie
Origine incertă, poate de origine pre-romanică. Confer și catalană arna.
Pronunție
- AFI: /ˈaɾ.na̝/
Substantiv
arna f., arnas pl.
Sinonime
- (bot.) arneca, casca, cortiza
Cuvinte derivate
- arnal
- arneirón
- arneste
Referințe
occitană
(occitan)
Variante
- (reg.) arla, arda
Etimologie
Origine incertă. Confer și catalană arna.
Pronunție
- AFI: /ˈaɾ.no/
Substantiv
arna f., arnas pl.
- (entom.) molie
Cuvinte derivate
- arnar
- arnat
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.