arbora
română
Etimologie
Din franceză arborer.
Pronunție
- AFI: /ar.bo'ra/
Verb
| Conjugarea verbului arbora | |
| Infinitiv | a arbora |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
arborez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să arboreze |
| Participiu | arborat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a înălța un steag, un pavilion pe o clădire, pe catargul unei nave etc.
- (v.tranz.) a monta catargele unei nave.
- (v.tranz.) (fig.) a se comporta sau a se îmbrăca cu ostentație.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.