apogeu
română
Etimologie
Din franceză apogée.
Pronunție
- AFI: /a.poˈʤew/
Substantiv
| Declinarea substantivului apogeu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | apogeu | apogee |
| Articulat | apogeul | apogeele |
| Genitiv-Dativ | apogeului | apogeelor |
| Vocativ | apogeule | apogeelor |
- punct culminant în dezvoltarea unui fenomen, a unei acțiuni etc.
- punctul cel mai depărtat de pământ la care se află un astru pe orbita sa.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.