algebră

română

Etimologie

Din franceză algèbre < latină algebra.

Pronunție

  • AFI: /alˈʤe.brə/


Substantiv


Declinarea substantivului
algebră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ algebră invariabil
Articulat algebra invariabil
Genitiv-Dativ algebrei invariabil
Vocativ algebro invariabil
  1. teorie a operațiilor privind numerele reale (pozitive ori negative) sau complexe și rezolvarea ecuațiilor prin substituirea prin litere a valorilor numerice și a formulei generale de calcul numeric particular.
  2. manual școlar care se ocupă cu studierea acestor operații.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.