alburn

română

Etimologie

Din italiană alburno < latină alburnum.

Pronunție

AFI: /al'burn/

Substantiv

Declinarea substantivului alburn
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	alburn	alburnuri
Articulat	alburnul	alburnurile
Genitiv-Dativ	alburnului	alburnurilor
Vocativ	alburnule	alburnurilor

(bot.) totalitatea straturilor tinere situate între scoarța și inima trunchiului unui copac, prin care trec apa și sărurile minerale; albeț, albuleț.

Sinonime

(bot.) (reg.) albeț, albuleț

Vezi și

Alburnus Maior

Traduceri

strat lemnos situat între scoarța unui arbore și inima lui

catalană: albeca (català) f.
daneză: splintved (dansk) c.
engleză: sapwood (English), alburnum (English)
esperanto: alburno (Esperanto)
estoniană: maltspuit (eesti)
finlandeză: manto (suomi)
franceză: aubier (français) m., aubour (français) m.
galiciană: sámago (galego) m.
germană: Splintholz (Deutsch) n.
italiană: alburno (italiano) m.

latină: alburnum (Latina) n.
maghiară: szíjács (magyar)
neerlandeză: spinthout (Nederlands)
norvegiană: yteved (norsk)
poloneză: drewno bielaste (polski)
portugheză: alburno (português) m., borne (português) m.
rusă: заболонь (русский) (zabolon') f.
spaniolă: albura (español) f.
suedeză: splintved (svenska) c.
ucraineană: оболонь (українська) (obolon') f.

Referințe

DEX '98 via DEX online

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.