agrea

română

Etimologie

Din franceză agréer.

Pronunție

  • AFI: /a.gre'a/


Verb


Conjugarea verbului
agrea
Infinitiv a agrea
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 agreez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să agreeze
Participiu agreat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a vedea cu ochi buni, cu simpatie pe cineva.
  2. (v.tranz.) a da consimțământul, a accepta un reprezentant diplomatic.

Sinonime

Cuvinte derivate

  • agreare
  • agreat

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.