consimțământ
română
Variante
Etimologie
Din a consimți + sufixul -ământ (după franceză consentement).
Pronunție
- AFI: /kon.sim.ʦəˈmɨnt/
Substantiv
| Declinarea substantivului consimțământ | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | consimțământ | consimțăminte |
| Articulat | consimțământul | consimțămintele |
| Genitiv-Dativ | consimțământului | consimțămintelor |
| Vocativ | consimțământule | consimțămintelor |
- încuviințare, aprobare, asentiment.
- adeziune nesilită, aderare de bunăvoie la ceva.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.