afion
română
Etimologie
Din neogreacă αφιόνι (afióni), care provine din turcă afyon < de origine arabă.
În română desemnează un soporific nedeterminat, fiindcă opiul a fost necunoscut până în epoca actuală.
Pronunție
- AFI: /a.fiˈon/
Substantiv
| Declinarea substantivului afion | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | afion | invariabil |
| Articulat | afionul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | afionului | invariabil |
| Vocativ | afionule | invariabil |
- (spec.) suc cu proprietăți narcotice, extras de obicei din macul de grădină.
- (bot.) plantă din care se extrage acest suc.
- (fig.) amorțeală, toropeală.
Sinonime
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.