aburire

română

Etimologie

Din a aburi.

Pronunție

  • AFI: /a.bu'ri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
aburire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ aburire aburiri
Articulat aburirea aburirile
Genitiv-Dativ aburirii aburirilor
Vocativ aburireo aburirilor
  1. acțiunea de a (se) aburi și rezultatul ei.
  2. (tehn.) expunere a unor materiale textile, lemnoase, etc. sau produse finite la acțiunea aburilor în vederea ameliorării unor însușiri, a ușurării prelucrării lor ulterioare etc.

Sinonime

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.