expunere
română
Etimologie
Din a expune.
Pronunție
- AFI: /eks'pu.ne.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului expunere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | expunere | expuneri |
| Articulat | expunerea | expunerile |
| Genitiv-Dativ | expunerii | expunerilor |
| Vocativ | expunere | expunerilor |
- acțiunea de a (se) expune și rezultatul ei.
- relatare; (concr.) ceea ce se expune, se relatează, se explică; narațiune, povestire.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.