abhora

română

Etimologie

Din franceză abhorrer < latină abhorrere.

Pronunție

  • AFI: /ab.ho'ra/


Verb


Conjugarea verbului
abhora
Infinitiv a abhora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
abhorez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să abhoreze
Participiu abhorat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a avea ură, dezgust, aversiune față de cineva sau de ceva.

Sinonime

Cuvinte derivate

  • abhorare
  • abhorat


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.