aberrante

franceză

(français)

Etimologie

Din aberrant.

Pronunție

  • AFI: /a.bɛ.ʁɑ̃t/


Adjectiv

  1. forma de feminin singular pentru aberrant.

Omofone

  • aberrantes




italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul aberrare („a se depărta, a se abate, a devia”) + -ante.

Pronunție

  • AFI: /aberˈrante/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
aberrante
Singular Plural
Masculin aberrante aberranti
Feminin aberrante aberranti
  1. aberant, absurd

Sinonime

  • abnorme, anomalo, anormale, assurdo, atipico, bizzarro, degenerato, degenere, deforme, deviante, eccentrico, folle, irregolare, osceno, snaturato, spaventoso, strano, stravagante

Antonime

  • normale, regolare

Cuvinte apropiate

Etimologie

Din aberrare.

Verb

  1. forma de participiu prezent pentru aberrare.

Referințe




latină

(Latina)

Etimologie

Din aberrāns.

Pronunție

  • (Latină clasică) AFI: /ab.erˈran.te/
  • (Latină ecleziastică) AFI: /ab.erˈran.te/


Participiu

  1. forma de masculin, feminin și neutru la ablativ singular pentru aberrāns.




portugheză

(português)

Etimologie

Din latină aberrantem < aberrāns („deviind, divagând, rătăcitor”).

Pronunție

  • (Portugalia) AFI: /ɐ.bɨˈʁɐ̃.tɨ/
  • (Brazilia) AFI: /a.beˈʁɐ̃.ʧi/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
aberrante
Singular Plural
Masculin aberrante aberrantes
Feminin aberrante aberrantes
  1. aberant, absurd

Cuvinte apropiate

  • aberração
  • aberrantemente
  • aberrar

Referințe




spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină aberrantem < aberrāns („deviind, divagând, rătăcitor”).

Pronunție

  • AFI: /abeˈrante/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
aberrante
Singular Plural
Masculin aberrante aberrantes
Feminin aberrante aberrantes
  1. aberant, absurd

Sinonime

Cuvinte apropiate

  • aberración
  • aberrar

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.