abbagliamento

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul abbagliare („a orbi cu lumină, a chiorî; a uimi”) +‎ -mento.

Pronunție

  • AFI: /abbaʎʎaˈmento/


Substantiv

abbagliamento m., abbagliamenti pl.

  1. orbire
  2. buimăcire
  3. (rar, fig.) năucire, uimire, uluire

Sinonime

Cuvinte apropiate

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.