abține
română
Etimologie
Din franceză (s')abstenir (după ține).
Pronunție
- (hipercorectă, fără asimilare) AFI: /abˈʦi.ne/
- (cu asimilare) AFI: /apˈʦi.ne/
Verb
| Conjugarea verbului se abține | |
| Infinitiv | a se abține |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
mă abțin, abțiu |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să se abțină, abție |
| Participiu | abținut |
| Conjugare | III |
- (v.refl.) a se stăpâni, a se reține, a se înfrâna (de la...).
- Mă abțin de la mâncăruri picante.
- a nu se pronunța, a nu-și exprima părerea sau votul; a se ține departe de o activitate.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a renunța voit (la ceva)
|
|
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.