Uhrmacher

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din Uhr ‎(„ceas, ceasornic, orologiu”) +‎ Macher ‎(„fabricant, producător”).

Pronunție

  • AFI: /ˈuːɐ̯ˌmaχɐ/


Substantiv


Declinarea substantivului
der Uhrmacher
m. Singular Plural
Nominativ der Uhrmacher die Uhrmacher
Acuzativ den Uhrmacher die Uhrmacher
Dativ dem Uhrmacher den Uhrmachern
Genitiv des Uhrmachers der Uhrmacher
  1. ceasornicar, orologier
    Noch heute brachte er die kaputte Uhr zum Uhrmacher.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

  • Uhrmachergeselle
  • Uhrmacherhandwerk
  • Uhrmacherkunst
  • Uhrmachermeister
  • Uhrmacherschule

Cuvinte apropiate

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.