Triton

română

Etimologie

Din franceză triton < latină Triton, Tritonis.

Pronunție

  • AFI: /tri'ton/


Substantiv


Declinarea substantivului
Triton
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ Triton -
Articulat Triton -
Genitiv-Dativ Triton -
Vocativ Triton -
  1. zeitate marină greacă, închipuită cu bust de om și cu coadă de pește.


Traduceri





engleză

(English)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Triton

  1. Triton (zeitate)





finlandeză

(suomi)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Triton

  1. Triton (zeitate)





neerlandeză

(Nederlands)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Triton

  1. Triton (zeitate)
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.