λύκος
| Vezi și : Λύκος |
greacă
(Ελληνικά)
Etimologie
Din greacă antică λύκος (lúkos).
Pronunție
- AFI: /'li.kɔs/
Substantiv
λύκος (líkos)
| Declinarea substantivului λύκος | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | λύκος | λύκοι |
| Genitiv | λύκου | λύκων |
| Acuzativ | λύκο | λύκους |
| Vocativ | λύκε | λύκοι |
- (zool.) lup
- (zool.) câine-lup, câine ciobănesc
- (fig.) om agresiv și crud, lup
- (spec.) împușcătură
- (med.) lupus
Cuvinte derivate
- λύκαινα
- λυκάκι
- λυκόπουλο
Cuvinte compuse
cuvinte compuse
|
|
Expresii
- πεινάω σα λύκος
- τρώει σα λύκος
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.