ημίονος
greacă
(Ελληνικά)
Etimologie
Compus din ημί- (imí-, „jumătate”) + όνος (ónos, „asin, măgar”).
Pronunție
- AFI: /i.'mi.o.nos/
Substantiv
ημίονος (imíonos)
| Declinarea substantivului ημίονος | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ | ημίονος | ημίονοι |
| Genitiv | ημιόνου | ημιόνων |
| Acuzativ | ημίονο | ημιόνους |
| Vocativ | ημίονε | ημίονοι |
- (zool.) catâr
Sinonime
- (zool.) μουλάρι
Cuvinte derivate
- ημιονηγός
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.