țintitor

română

Etimologie

Din a ținti + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ʦin.ti'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
țintitor
Singular Plural
Masculin țintitor țintitori
Feminin țintitoare țintitoare
Neutru țintitor țintitoare
  1. care țintește (cu o armă).
  2. (fig.) care năzuiește, care are ca țel să..., care aspiră la...


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.