țăcănit

română

Etimologie

Din a țăcăni.

Pronunție

  • AFI: /ʦə.kə'nit/


Substantiv


Declinarea substantivului
țăcănit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ țăcănit țăcănituri
Articulat țăcănitul țăcăniturile
Genitiv-Dativ țăcănitului țăcăniturilor
Vocativ țăcănitule țăcăniturilor
  1. faptul de a țăcăni; zgomot, repetat produs de un lucru care țăcănește; țăcănitură.


Traduceri

Etimologie

Din a țăcăni.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
țăcănit
Singular Plural
Masculin țăcănit țăcăniți
Feminin țăcănită țăcănite
Neutru țăcănit țăcănite
  1. (despre mersul cailor) cu pași mărunți și regulați.
  2. (fig.) smintit, țicnit.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.