șovăitor

română

Etimologie

Din a șovăi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ʃo.və.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
șovăitor
Singular Plural
Masculin șovăitor șovăitori
Feminin șovăitoare șovăitoare
Neutru șovăitor șovăitoare
  1. (despre mișcări, mers etc.) împleticit, nesigur, șovăielnic.
  2. (fig.) (despre oameni) care șovăie, care ezită; șovăielnic.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.