împleticit

română

Variante

Etimologie

Din a (se) împletici.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.ple.tiˈʧit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
împleticit
Singular Plural
Masculin împleticit împleticiți
Feminin împleticită împleticite
Neutru împleticit împleticite
  1. (despre picioare, despre pas sau despre mers) împiedicat, poticnit; (despre oameni) care merge șovăind, clătinându-se.
  2. (despre limbă) care articulează anevoios.
  3. amestecat, încurcat, încâlcit.
  4. (despre vorbă, gând) greu de înțeles, confuz.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.