șontâc

română

Etimologie

Din maghiară sántika.

Pronunție

  • AFI: /ʃon'tɨk/


Interjecție

  1. (adesea repetat) cuvânt care redă mersul șovăitor, greoi, șchiopătat al cuiva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.