înjuga

Vezi și : înjugă

română

Etimologie

Din (a pune) în jug.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʒuˈga/


Verb


Conjugarea verbului
înjuga
Infinitiv a înjuga
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 înjug
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să înjuge
Participiu înjugat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a pune o vită (mai ales boii) la jug.
  2. (v.refl. tranz.) (fig.) a (se) angaja, a (se) înhăma la o acțiune care cere eforturi stăruitoare.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din înjuga.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru înjuga.

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.