încondeia

română

Etimologie

Din în- + condei.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.kon.deˈja/


Verb


Conjugarea verbului
încondeia
Infinitiv a încondeia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 încondeiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să încondeieze
Participiu încondeiat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a împodobi ouăle (de Paști), obiectele de ceramică etc. cu desene (făcute cu condeiul).
  2. (v.tranz.) (fig.) (pop.) a înnegri sprâncenele sau genele.
  3. (v.tranz.) (fig.) a vorbi de rău pe cineva; a defăima, a calomnia, a ponegri.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.