înamora

română

Etimologie

Din în- + amor (după franceză sénamourer).

Pronunție

  • AFI: /ɨ.na.mo'ra/


Verb


Conjugarea verbului
(se) înamora
Infinitiv a (se) înamora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) înamorez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) înamoreze
Participiu înamorat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (livr.) a se îndrăgosti.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.