împușcare

română

Etimologie

Din a împușca.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.puʃ'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
împușcare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ împușcare împușcări
Articulat împușcarea împușcările
Genitiv-Dativ împușcării împușcărilor
Vocativ împușcare împușcărilor
  1. acțiunea de a (se) împușca și rezultatul ei.
  2. operație de rupere în bucăți a unei roci prin explodarea încărcăturilor de mină.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.