împături

română

Variante

Etimologie

Din în- + a pături.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pə.tu'ri/


Verb


Conjugarea verbului
împături
Infinitiv a împături
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 împăturesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să împăturească
Participiu împăturit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a strânge o pătură, o haină, o pânză, o hârtie etc. prin îndoirea de mai multe ori.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.