împărăți

română

Etimologie

Din împărat.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pə.rə'ʦi/


Verb


Conjugarea verbului
împărăți
Infinitiv a împărăți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 împărățesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să împărățească
Participiu împărățit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (pop.) a domni ca împărat.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.