île

Vezi și : ile, Ile, ilé, ilɛ, -ile

franceză

(français)

Variante

  • (după ortografia nouă din 1990) ile
  • (ieșit din uz) isle

Etimologie

Inițial scris isle; din franceză medie isle, care provine din franceză veche isle < latină populară *isula, din latină clasică īnsula („insulă”).

Înrudit cu catalană illa, italiană isola, occitană iscla, illa, portugheză ínsua, ínsula, ilha, română insulă și spaniolă ínsula, isla.

Pronunție

  • AFI: /il/
  •  Audiofișier


Substantiv

île f., îles pl.

  1. (geogr.) insulă
    La Corse est une île.
  2. (fig.) insulă
    Ce parc est l'île de verdure de la ville.

Cuvinte derivate

  • îlet, ilet, îlette, ilette
  • îlien, ilien
  • îlot, ilot, îlotage, ilotage, îlotier, ilotier

Cuvinte compuse

  • Île de Man
  • Mille-Îles

Cuvinte apropiate

  • insulaire

Omofone

Locuțiuni

Vezi și

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.