Todor Jivkov

Todor Jivkov
Date personale
PoreclăTato
Născut[1][2][3][4][5]
Praveț, Sofia, Bulgaria
Decedat (86 de ani)[1][2][3][4][5]
Sofia, Bulgaria[6][7]
ÎnmormântatCimitirul Central din Sofia[*][8]
Cauza decesuluicauze naturale (pneumonie)
Căsătorit cuMara Maleeva-Jivkova[*][[Mara Maleeva-Jivkova (Bulgarian physician, and the First Lady of Bulgaria (1954–1971))|]]
CopiiLiudmila Jivkova
Vladimir Jivkov[*][[Vladimir Jivkov (politician bulgar)|]]
Cetățenie Bulgaria
 Republica Populară Bulgaria
 Regatul Bulgariei
Religieateism
Ocupațiepolitician
om de stat
luptător în rezistență[*]
Limbi vorbitelimba bulgară[1][9]
Primul Predsedatel (prezident) na Republikata
În funcție
  
Precedat deGheorghi Traikov[*][[Gheorghi Traikov (politician bulgar)|]]
Succedat dePetăr Mladenov
Al 36-lea 37-mi ministăr-predsedatel na Bălgaria
În funcție
  
GuvernPravitelstvo na Todor Jivkov 1[*][[Pravitelstvo na Todor Jivkov 1 |]]
Pravitelstvo na Todor Jivkov 2[*][[Pravitelstvo na Todor Jivkov 2 |]]
Precedat deAnton Iugov[*][[Anton Iugov (politician bulgar)|]]
Succedat deStanko Todorov[*][[Stanko Todorov (Prime Minister of Bulgaria (1920-1996))|]]
Kmet na Stolicina obștina
În funcție
  
Deputat în Adunarea Națională a Bulgariei
Legislatură

PremiiOrdinul José Marti[*]
Ordinul Lenin ()
Erou al Uniunii Sovietice
Ordinul Revoluția din Octombrie[*]
Ordinul Klement Gottwald[*]
Gheroi na Narodna republika Bălgaria[*][[Gheroi na Narodna republika Bălgaria (award)|]]
Gheroi na soțialisticeskia trud[*][[Gheroi na soțialisticeskia trud (title of honour in communist Bulgaria)|]]
Orden „Gheorghi Dimitrov“[*][[Orden „Gheorghi Dimitrov“ |]]
Order of Sukhbaatar[*][[Order of Sukhbaatar (order)|]]
...mai multe...
Partid politicБКП 
Semnătură
Prezență online

Todor Jivkov Hristov (bulgară Toдор Xpиcтoв Живков), (n. , Praveț, Sofia, Bulgaria – d. , Sofia, Bulgaria) a fost un politician comunist bulgar și lider al Republicii Populare Bulgaria de la 4 martie 1954 până la 10 noiembrie 1989.

Copilăria

Jivkov s-a născut în satul bulgar Praveț într-o familie de țărani de origine română (valahi). În 1928, el s-a alăturat Uniunii Naționale a Tineretului din Bulgaria, o organizație apropiată Partidului Muncitoresc Bulgar - mai târziu Partidul Comunist Bulgar. În anul următor, el a obținut un post de la Darzhavna pechatnitsa, ziarul oficial al guvernului de la Sofia. În 1932, s-a alăturat Partidului Muncitoresc, mai târziu servind ca secretar, precum și ca membru al Comitetului din județul Sofia. Deși partidul a fost interzis, împreună cu toate celelalte partide politice, după lovitura de stat din 19 mai 1934, Jivkov și-a păstrat postul.

Al Doilea Război Mondial

În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a luat parte la rezistența antifascistă. În 1944, odată cu pătrunderea trupelor sovietice în Bulgaria, Frontul Patriei, în frunte cu Partidul Muncitoresc, a efectuat o lovitură de stat armată, răsturnând guvernul ales în mod legitim al lui Constantin Muraviev.

În perioada 1948 - 1989

În 1944, a devenit șeful Miliției Populare din Sofia. În 1948, a devenit membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar. În 1954, a devenit prim-secretar al Partidului Comunist Bulgar, în 1962 devine prim-ministru, iar din anul 1971 - președintele Consiliului de Stat. În 1955, Bulgaria a devenit membră a Organizației Tratatului de la Varșovia, iar în 1956 trupele bulgare au intrat în Ungaria și în Cehoslovacia, în 1968.

Jivkov a fost cunoscut în timpul Războiului Rece pentru atitudinea sa extrem de loială față de URSS. El chiar a propus de două ori în mod neoficial, în 1963 și în 1973, ca Bulgaria să adere la Uniunea Sovietică, subliniind originea comună slavă, alfabetul chirilic și alte similitudini. Liderii URSS, temându-se de o reacție negativă din partea comunității internaționale, i-au respins propunerea. Gheorghi Markov a spus odată: "El (Jivkov) a servit Uniunea Sovietică cu mai multă fervoare decât liderii sovietici înșiși." El a intensificat relațiile economice cu celelalte țări socialiste. Jivkov a fost împotriva politicii perestroika condusă de Gorbaciov în Uniunea Sovietică.

Lovitura de stat din 10 noiembrie 1989

Pe 10 noiembrie 1989, ca urmare a loviturii de stat fără vărsare de sânge în Bulgaria, Jivkov a fost demis. Lovitura de stat a fost organizată atât de gorbacioviștii din cadrul Partidului Comunist Bulgar, cât și de opoziția anticomunistă. Partidul Comunist a fost redenumit Partidul Socialist Bulgar, iar un an mai târziu a câștigat alegerile parlamentare.

După 1990

În 1990, el a fost urmărit penal și arestat la domiciliu. În 1996, Todor Jivkov a fost eliberat de către Curtea Supremă. A murit în vara anului 1998 de pneumonie. Decesul s-a produs ca urmare a unei come cerebrale, provocată de o bronho-pneumonie bilaterală.

Note

  1. 1 2 3 Autoritatea BnF, accesat în
  2. 1 2 Todor Živkov, Hrvatska enciklopedija[*]
  3. 1 2 Todor Shiwkow, Filmportal.de, accesat în
  4. 1 2 Тодор Живков, Discogs, accesat în
  5. 1 2 Todor Schiwkow, Munzinger Personen, accesat în
  6. http://www.greatdreams.com/blog-2014/dee-blog656.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. „Todor Jivkov”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  8. Find a Grave, accesat în
  9. CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.