Vincent Auriol
| Vincent Auriol | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Vincent Jules Auriol |
| Născut | 27 august 1884 Haute-Garonne, Franța |
| Decedat | 1 ianuarie 1966 Paris, Franța |
| Înmormântat | Muret |
| Căsătorit cu | Michelle Aucouturier |
| Copii | Paul Auriol[*] |
| Cetățenie | Franța |
| Religie | romano-catolic |
| Ocupație | politician avocat luptător în Rezistența Franceză[*] |
| Locul desfășurării activității | Paris |
| Limbi vorbite | limba franceză[1] |
| Al 16-lea Președinte al Franței | |
| În funcție 16 ianuarie 1947 – 16 ianuarie 1954 | |
| Precedat de | Léon Blum |
| Succedat de | René Coty |
| Premii | Legiunea de Onoare în grad de Mare Cruce[*] Grand Master of the Legion of Honour[*] Médaille de la Résistance[*] ordre de l'Étoile d'Anjouan[*] grand-croix de l'ordre du Nichan el Anouar[*] Ordinul de Merit al Republicii Italiene în grad de Mare Cavaler[*] Ordinul Sfântul Olaf în grad de mare cruce[*] Ridder af Elefantordenen[*] () honorary doctorate at the Laval University[*] () |
| Partid politic | SFIM[*] |
| Alma mater | Universitatea din Toulouse (1896-1969) |
| Semnătură | |
Vincent Jules Auriol (n. 27 august 1884, Haute-Garonne – d. 1 ianuarie 1966, Paris) a fost un politician francez și al 16-lea președinte al Republicii Franceze (1947 - 1954).
Biografie
Auriol s-a născut în Revel, Haute-Garonne, fiind singurul copil al lui Jacques Antoine Auriol (1855-1933), un brutar poreclit Paul, și Angélique Virginie Durand (1862-1945).[2] Străbunica, Anne Auriol, a fost verișoara a inginerului englez Isambard Kingdom Brunel.
În 1904 a obținut diplomă în drept la Collège de Revel și a început cariera ca avocat la Toulouse.
În 1908 a fost co-fondator al Ziarului Le Midi Socialiste (la acel moment era șeful Asociației Jurnaliștilor din Toulouse).
În 1914, Auriol a intrat în Camera Deputaților, deputat socialist pentru Muret, funcție deținută până în 1942.[3] În perioada 3 mai 1925 - 17 ianuarie 1947[2] a fost primar al orașului Muret și din 1928 până pe 17 ianuarie 1974 a fost membru al Consiliului general al Haute-Garonne. În decembrie 1920, după destrămarea Secția franceză a Internaționalei Muncitorilor (franceză Section française de l'Internationale ouvrière (SFIO)), Auriol a refuzat să se alăture noului Partid Comunist Francez și a devenit unul dintre liderii noii SFIO (minoritatea socialistă rămasă), alături de Léon Blum.
Note
- ↑ Autoritatea BnF, accesat în
- 1 2 „VIE DE VINCENT AURIOL”, archive.vn, , accesat în
- ↑ „Base de données historique des anciens députés - Assemblée nationale”, archive.vn, , accesat în