Ludovic al X-lea al Franței

Date personale
Ludovic al X-lea al Franței

Născut	4 octombrie 1289 Paris, Regatul Franței
Decedat	5 iunie 1316 (26 de ani) Vincennes, Métropole du Grand Paris, Franța
Înmormântat	Catedrala din Saint-Denis
Cauza decesului	boală
Părinți	Filip al IV-lea cel Frumos^[1] Ioana I de Navara^[1]
Frați și surori	Isabela a Franței^[1] Carol al IV-lea al Franței^[1] Filip al V-lea al Franței^[1]
Căsătorit cu	Margareta de Burgundia (23 septembrie 1305–30 aprilie 1315)^[1] Clémence a Ungariei (19 august 1315–5 iunie 1316)^[1]
Copii	Jeanne II de Navarre[*]^[1] Ioan I al Franței^[1]
Religie	creștinism
Ocupație	conducător[*]
Limbi vorbite	limba franceză
Apartenență nobiliară
Titluri	count of Champagne rei de Navarra[*] king of France
Familie nobiliară	Dinastia Capețienilor
Rege al Navarrei
Domnie	4 aprilie 1305 – 5 iunie 1316
Predecesor	Ioana I de Navara
Succesor	Ioan I al Franței
king of France
Domnie	29 noiembrie 1314 – 5 iunie 1316
Predecesor	Filip al IV-lea cel Frumos
Succesor	Ioan I al Franței

Ludovic al X-lea al Franței (franceză Louis X le Hutin sau le Querelleur, sp. el Obstinado), (n. 4 octombrie 1289, Paris, Regatul Franței – d. 5 iunie 1316, Vincennes, Métropole du Grand Paris, Franța), numit Arțăgosul, fiul lui Filip IV și a Ioanei I de Navara, a fost Regele Navarei din 1305 și Regele Franței din 1314 până la moartea sa.

Origini

Ludovic s-a născut la Paris, obișnuit cu viața de la curtea regală a căutat să mărească puterea monarhiei absolutiste. După moartea mamei sale, Ioana I de Navara, pe 2 aprile 1305, obține titlul de rege al Navarei. După moartea tatălui său, devine oficial Regele Franței și este încoronat la Reims în august 1315.

Căsătoria

Pe 21 septembrie 1305 se căsătorește cu Margareta de Burgundia (1290-1315), fata lui Robert al II-lea, Duce de Burgundia, având un singur copil - Ioana (28 Ianuarie , 1312 – 6 Octombrie , 1349). În 1313 Ludovic își acuză soția de adulter și o întemnițează în Château-Gaillard, iar amantul ei a fost torturat și executat. Margareta moare și ea mai târziu în circumstanțe suspecte, probabil ucisă pe 14 august 1315 la Château-Gaillard. Ludovic se recăsătorește câteva zile mai târziu, pe 19 august 1315, cu Clementa de Anjou (1293–1328), fata lui Carol Martel de Naples și a Clementei de Habsburg, sora lui Carol I Robert de Anjou, Regele Ungariei.

Succesorul Postum

Ludovic va muri în 1316, posibil de deshidratare sau de la otrăvire, În acel timp nu se cunoștea prințul moștenitor, deoarece Clémence era însărcinată. Se va naște Ioan Postumul, care însă va muri cinci zile mai târziu. Astfel se va urca la tron fratele lui Ludovic al X-lea, Filip V Lunganul.

Arbore genealogic

Surse

Marie-Anne Polo de Beaulieu - La France au moyen âge : De l'An mil à la Peste noire, 1348 (2002)
Roselyne Callaux - Robert III d'Artois (2002)

Predecesor:
Filip IV

Regele Franței
1314-1316

Succesor:
Ioan I

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Kindred Britain

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.

[284649aeb1cfd23adb1ecee122d031d1-1] 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Kindred Britain

[1]

Monarhi ai Franței
Merovingieni (428–751)	Clodio (428–445/448) • Merovech (445/448–457) • Childeric I (457–481/482) • Clovis I (481/482–511) • Childebert I (511–558) • Chlothar I (511–561) • Charibert I (561–567) • Guntram (561–593) • Chilperic I (561–584) • Sigebert I (561–575) • Childebert II (575–595) • Chlothar II (584–629) • Dagobert I (623–639) • Sigebert II (639–656) • Clovis II (639–657) • Childebert III (656–662) • Chlothar III (657–673) • Childeric II (673–675) • Theuderic III (675–691) • Clovis IV (691–695) • Childebert IV (695–711) • Dagobert III (711–715) • Chilpéric II (715–721) • Chlothar IV (717–719) • Theuderic IV (721–737) • Childeric (737–751)
Carolingieni (751–888, 898–922, 936–987)	Pepin cel Scurt (751–768) • Carloman I (768–771) • Carol cel Mare (768–814) • Ludovic I (814–840) • Carol II (843–877) • Ludovic II (877–879) • Ludovic III (879–882) • Carloman II (879–884) • Carol cel Gras (885–888) • Carol III (898–922) • Ludovic IV (936–954) • Lothar (954–986) • Ludovic V (986–987)
Robertieni (888–898, 922–923)	Odo (888–898) • Robert I (922–923)
Bosonides (923–936)	Raoul (923–936)
Casa de Capet (987–1328)	Hugo Capet (987–996) • Robert II (996–1031) • Henric I (1031–1060) • Filip I (1060–1108) • Ludovic VI (1108–1137) • Ludovic VII (1137–1180) • Filip II (1180–1223) • Ludovic VIII (1223–1226) • Ludovic IX (1226–1270) • Filip III (1270–1285) • Filip IV (1285–1314) • Ludovic X (1314–1316) • Ioan I (1316) • Filip V (1316–1322) • Carol IV (1322–1328)
Casa de Valois (1328–1498)	Filip VI (1328–1350) • Ioan II (1350–1364) • Carol V (1364–1380) • Carol VI (1380–1422) • Carol VII (1422–1461) • Ludovic XI (1461–1483) • Carol VIII (1483–1498)
Casa de Valois-Orléans (1498–1515)	Ludovic XII (1498–1515)
Casa de Valois-Angoulême (1515–1589)	Francisc I (1515–1547) • Henric II (1547–1559) • Francisc II (1559–1560) • Carol IX (1560–1574) • Henric III (1574–1589)
Casa de Bourbon (1589–1792, 1814-1815, 1815-1830)	Henric IV (1589–1610) • Ludovic XIII (1610–1643) • Ludovic XIV (1643–1715) • Ludovic XV (1715–1774) • Ludovic XVI (1774–1792) • Ludovic XVII (pretendent, 1792–1795) • Ludovic XVIII (1814–1815, 1815–1824) • Carol X (1824–1830) • Ludovic XIX (1830) • Henric V (1830)
Casa de Bonaparte Primul Imperiu (1804–1814, 1815)	Napoleon I (1804–1814, 1815) • Napoleon al II-lea (1815)
Casa de Orléans Monarhia din Iulie (1830–1848)	Ludovic-Filip (1830–1848)
Casa de Bonaparte Al Doilea Imperiu (1852–1870)	Napoleon al III-lea (1852–1870)
Conducătorii disputați sunt scriși cu caractere italice