Gavrilo Princip

Gavrilo Princip
Date personale
Născut[1]
Oblijaj, Bosnia și Hertegovina sub administrație austro-ungară, azi în Bosnia și Herțegovina
Decedat (23 de ani)[2][3][4][5][1]
fortăreața Teresienstadt, Regatul Boemiei (Cehia),Coroana Austriei, Austro-Ungaria
ÎnmormântatKapela vidovdanskih heroja[*][[Kapela vidovdanskih heroja (orthodox chapel in Sarajevo)|]]
Cauza decesuluicauze naturale (tuberculoză)
Cetățenie Austro-Ungaria[6]
ReligieBiserica Ortodoxă Sârbă
Ocupațierevoluționar
Locul desfășurării activitățiiSarajevo[7]
Limbi vorbitelimba sârbă[4]
Activitate
Condamnat pentrucrimă 
Semnătură
Prezență online

Gavrilo Princip (n. , Obljaj⁠(d), Federația Bosniei și Herțegovinei, Bosnia și Herțegovina – d. , Theresienstadt Small Fortress⁠(d), Ústí nad Labem, Cehia) a fost un activist naționalist sârb bosniac, membru al societății teroriste Mâna Neagră și responsabilul pentru asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, eveniment care a dus la declanșarea Primului Război Mondial. Născut în Bosansko Grahovo, în Bosnia sârbească într-o familie de țărani, Princip a fost cooptat într-o societate secretă sârbească numită Mâna Neagră, cunoscută și ca „Ujedinjenje ili Smrt” (Uniune sau Moarte).

Societatea urmărea distrugerea influenței Imperiului Austro-Ungar în Balcani, astfel încât să se poată realiza expansiunea statului sârb ca putere regională balcanică. Pentru atingerea acestui scop s-a apelat la toate mijloacele, fiind vehiculate mai multe variante; fie asasinarea unui membru al familiei imperiale Habsburgice, fie a unui înalt oficial din guvern.

Din surse sigure se aflase că arhiducele Franz Ferdinand urma să efectueze o vizită oficială în Sarajevo în luna iunie 1914. Princip, în colaborare cu Nedeljko Čabrinović și alți patru complici, au așteptat sosirea arhiducelui în data de 28 iunie 1914.

Cabrinovic a aruncat o bombă înspre mașina arhiducelui, aceasta explodând în apropiere. La puțin timp, arhiducele Franz Ferdinand și soția sa Sophie au fost omorâți de către Princip, care a folosit un pistol FN Browning M1910, în timp ce ei se aflau în drum spre spital pentru a vizita ofițerul rănit de bombă.

Princip a susținut că nu țintise către ducesă ci către generalul Oskar Potiorek, guvernatorul militar al Bosniei. Imperiul Austro-Ungar a declarat Serbia vinovată și îi declară război în data de 28 iulie.

În data de 28 octombrie 1914 Tribunalul Sarajevo l-a condamnat pe Princip la 20 de ani de închisoare, pedeapsa maximă pentru o persoană care nu împlinise încă vârsta de 20 de ani. Parchetul a cerut pedeapsa capitală, bazându-se pe faptul că în certificatul de naștere figura ca dată a nașterii 13 iunie (pe stil vechi), ceea ce ar fi însemnat că la data atentatului ar fi avut vârsta de 20 de ani și 15 zile. Tribunalul s-a bazat pe datele din registrul de botez, conform căruia Princip s-a născut în 25 iulie, și a respins argumentația procurorilor.[8]

Princip a întreprins în închisoarea Theresienstadt mai multe tentative de suicid, ceea ce a dus la amputarea unei mâini. A murit în spitalul închisorii, bolnav de tuberculoză.

Crima săvârșită de Princip a declanșat Primul Război Mondial.

Note

  1. 1 2 Gavrilo Princip, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
  2. „Gavrilo Princip”, Internet Movie Database, accesat în
  3. Gavrilo Princip, SNAC, accesat în
  4. 1 2 Autoritatea BnF, accesat în
  5. Gavrilo Princip, Store norske leksikon
  6. http://www.encyclopedia.com/topic/Sarajevo.aspx Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. „Gavrilo Princip”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
  8. Gunnar Hering, Gavrilo Princip, în: Mathias Bernath ș.a. (ed.): Biographisches Lexikon zur Geschichte Südosteuropas, München 1978, vol. 3, p. 484.
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.