Departamentele Franței

Pentru alte sensuri, vedeți Departament.

Acest articole este parte din seria
Organizarea administrativă a Franței

Regiuni
Departamente
Arondismente
Cantoane
Comune
Intercomunalități
Arondismente municipale

Departamente de peste mări
Colectivități de peste mări
Teritoriile australe și antarctice franceze
Insulele împrăștiate în Oceanul Indian
Insula Clipperton

Departamentele (départements în franceză) sunt unitățile administrative ale Franței, foarte asemănătoare cu județele României (care au fost organizate în principiu după acestea). Cele 101 departamente franceze sunt grupate actualmente în 13 regiuni metropolitane și 5 regiuni de peste mări. Ele sunt împărțite de asemenea în 343 arondismente (arrondissements în franceză).

Caracteristici

În Franța continentală (Franța metropolitană fără Corsica), suprafața medie a unui departament este de is 5.965 km². La recensământul din 1999, populația medie a unui departament din Franța continentală era de 511.012.

Departamentele au o suprafață între 4.000 și 8.000 km² și o populație între 100.000 și un milion. După suprafață, cel mai mare departament este Gironde (10.000 km²) iar cel mai mic este orașul Paris (105 km² excluzând suburbiile care sunt organizate și ele în departamente adiacente). Cel mai populat departament este Nord (2.550.000) iar cel mai puțin populat este Lozère (74.000).

Departamentele sunt numerotate de la 01 până la 95, cu excepția 20, pentru Franța continentală, 2A și 2B pentru Corsica și de la 971 până la 974 și 976 pentru DOM-uri. Numerele apar în codul poștal, codurile INSEE (inclusiv numerele de securitate socială) și până la introducerea noului sistem de numerotare a autovehiculelor în 2006, pe plăcuțele de înmatriculare auto. De remarcat faptul că Monaco folosește codul 98 în mod identic.

Administrație

Fiecare departament este administrat de către un Consiliu General ales pe o perioadă de șase ani și este condus de către un președinte cu puteri executive. Guvernul Franței este reprezentat în cadrul departamentului printr-un prefect numit în mod discreționar și este asistat de către unul sau mai mulți subprefecți, în funcție de numărul de centre distincte din departament.

Orașul de reședință al departamentului este numit prefectură (franceză: préfecture) iar departamentul este împărțit în mai multe arondismente (între unul și șapte). Capitala aronsidmentului se numește sub-prefectură (franceză: sous-préfecture). Departamentele sunt mai departe sub-divizate în cantoane și comune, acestea din urmă fiind conduse de către un consiliu municipal.

Harta departamentelor

Lista departamentelor

Număr Departament Prefectură
01AinBourg-en-Bresse
02AisneLaon
03AllierMoulins
04Alpes-de-Haute-ProvenceDigne-les-Bains
05Hautes-AlpesGap
06Alpes-MaritimesNisa
07ArdèchePrivas
08ArdennesCharleville-Mézières
09AriègeFoix
10AubeTroyes
11AudeCarcassonne
12AveyronRodez
13Bouches-du-RhôneMarsilia
14CalvadosCaen
15CantalAurillac
16CharenteAngoulême
17Charente-MaritimeLa Rochelle
18CherBourges
19CorrèzeTulle
2ACorse-du-SudAjaccio
2BHaute-CorseBastia
21Côte-d'OrDijon
22Côtes-d'ArmorSaint-Brieuc
23CreuseGuéret
24DordognePérigueux
25DoubsBesançon
26DrômeValence
27EureÉvreux
28Eure-et-LoirChartres
29FinistèreQuimper
30GardNîmes
31Haute-GaronneToulouse
32GersAuch
33GirondeBordeaux
34HéraultMontpellier
35Ille-et-VilaineRennes
36IndreChâteauroux
37Indre-et-LoireTours
38IsèreGrenoble
39JuraLons-le-Saunier
40LandesMont-de-Marsan
41Loir-et-CherBlois
42LoireSaint-Étienne
43Haute-LoireLe Puy-en-Velay
44Loire-AtlantiqueNantes
45LoiretOrléans
46LotCahors
47Lot-et-GaronneAgen
48LozèreMende
49Maine-et-LoireAngers
50MancheSaint-Lô
51MarneChâlons-en-Champagne
52Haute-MarneChaumont
53MayenneLaval
54Meurthe-et-MoselleNancy
55MeuseBar-le-Duc
56MorbihanVannes
57MoselleMetz
58NièvreNevers
59NordLille
60OiseBeauvais
61OrneAlençon
62Pas-de-CalaisArras
63Puy-de-DômeClermont-Ferrand
64Pyrénées-AtlantiquesPau
65Hautes-PyrénéesTarbes
66Pyrénées-OrientalesPerpignan
67Bas-RhinStrasbourg
68Haut-RhinColmar
69RhôneLyon
70Haute-SaôneVesoul
71Saône-et-LoireMâcon
72SartheLe Mans
73SavoieChambéry
74Haute-SavoieAnnecy
75Paris
(număr desemnat anterior departamentului Seine)
Paris
76Seine-MaritimeRouen
77Seine-et-MarneMelun
78Yvelines
(număr desemnat anterior departamentului Seine-et-Oise)
Versailles
79Deux-SèvresNiort
80SommeAmiens
81TarnAlbi
82Tarn-et-GaronneMontauban
83VarToulon
84VaucluseAvignon
85VendéeLa Roche-sur-Yon
86ViennePoitiers
87Haute-VienneLimoges
88VosgesÉpinal
89YonneAuxerre
90Territoire de BelfortBelfort
91EssonneÉvry
92Hauts-de-SeineNanterre
93Seine-Saint-DenisBobigny
94Val-de-MarneCréteil
95Val-d'OiseCergy/Pontoise1
971Guadelupa 2Basse-Terre
972Martinica 2Fort-de-France
973Guiana 2Cayenne
974Réunion 2Saint-Denis
976Mayotte 2Mamoudzou

Note:

  1. Prefectura departamentului Val-d'Oise a fost stabilită la Pontoise când departamentul a fost creat, dar a fost mutată de facto în comuna alăturată Cergy; actualmente ambele formează orașul nou Cergy-Pontoise.
  2. departamentele de peste mări sunt foste colonii în afara Franței care se bucură de un statut similar departamentelor din Franța metropolitană. Sunt părți constituente ale Franței și ale Uniunii Europene (departamente ultraperiferice), pentru care se aplică însă niște reguli speciale. Pe lângă statutul de departament, fiecare este organizat și ca o regiune.

Istorie

Departamentele au fost create la data de 4 ianuarie 1790, în timpul Revoluției Franceze, de Adunarea Constituantă, pentru a înlocui vechiul sistem de provincii cu o structură mai rațională. Departamentele au fost intenționat create pentru a sparge regiunile istorice ale Franței într-o încercare de a șterge diferențele culturale și de a crea o națiune mai omogenă. Astfel, marea majoritate a departamentelor au fost numite după principalul râu al zonei sau după un element geografic.

Numărul departamentelor a crescut de la 83 câte erau inițial până la 130 în 1810 datorate câștigurilor teritoriale ale Republicii și ale Primului Imperiu, dar numărul lor a fost redus la 86 odată cu înfrângerea lui Napoleon în 1814-1815. Încă trei departamente au fost adăugate prin înglobarea regiunilor Nisa și Savoia în 1860. Numerotarea departamentelor a fost aleasă după ordinea alfabetică a acestor 89 de departamente.

Departamentele din Alsacia-Lorena care au fost cedate Germaniei în 1871 (Haut-Rhin, Bas-Rhin și Moselle) au fost returnate Franței după Primul război mondial în 1919. Când Alsacia a fost cedată în 1871, o mică porțiune din departamentul Haut-Rhin a fost detașată și a rămas franceză. Acest teritoriu, numit Territoire de Belfort, nu a fost reintegrat în departamentul Haut-Rhin în 1919 ci a fost ridicat la rangul de departament cu drepturi depline în 1922, devenind cel de-al 90-lea departament al Franței.

Reorganizarea Regiunii Pariziene în 1968 și divizarea Corsicii în 1975 a crescut numărul departamentelor la o sută, inclusiv cele patru departamente de peste mări (départements d'outre-mer DOM): Guyana (Guyana Franceză) în America de Sud, Guadelupa și Martinica în Caraibe și Réunion în Oceanul Indian. În anul 2011, în urma unui referendum, Mayotte a devenit un departament de peste mări in Oceanul Indian, și totodată departamentul cu numărul o sută unu.

Foste departamente

Pe teritoriul actual al Franței

Departament Prefectură Perioada de existență Note
Rhône-et-Loire Lyon 1790–1793 Divizat în departamentele Rhône și Loire pe 12 august 1793.
Corse Bastia Divizat în departamentele Golo și Liamone.
Golo 1793–1811 Unit cu Liamone pentru a forma departamentul Corse.
Liamone Ajaccio Unit cu Golo pentru a forma departamentul Corse.
Mont-Blanc Chambéry 1792–1815 A revenit Ducatului Savoia, un teritoriu al Regatului Sardiniei odată cu înfrâncerea lui Napoleon. Corespundea aproximativ actualelor departamente Savoie și Haute-Savoie.
Léman Geneva 1798–1814 Format odată cu anexarea Republicii Geneva de către Primul Imperiu Francez. Corespunde teritoriului actualului canton Geneva și a unei părți din departamentele Ain și Haute-Savoie.
Meurthe Nancy 1790–1871 A încetat să existe odată cu anexarea de Imperiul German a Alsaciei și Lorenei. Departamentul Meurthe-et-Moselle a fost înființat din teritoriile neanexate din Lorena.
Seine Paris 1790–1967 Pe data de 1 ianuarie 1968, departamentul Seine a fost divizat în patru noi departamente: Paris, Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis și Val-de-Marne.
Seine-et-Oise Versailles Pe data de 1 ianuarie 1968, departamentul Seine-et-Oise a fost divizat în trei noi departamente: Yvelines, Val-d'Oise și Essonne.
Corse Ajaccio 1811–1975 Pe data de 15 septembrie 1975, Corse a fost divizată în departamentele Corse-du-Sud și Haute-Corse.
Saint-Pierre-et-Miquelon Saint-Pierre 1976–1985 Saint-Pierre-et-Miquelon a fost un departament de peste mări din 1976 până când a fost transformat într-o Colectivitate de peste mări pe data de 11 iunie 1985.

Schimbări de nume

Câteva departamente au fost redenumite, în cele mai multe cazuri pentru a elimina termenii "Bas" (de Jos) sau "Inférieur" (Inferior):

Nume vechi Nume modern Data schimbării
Mayenne-et-Loire Maine-et-Loire 1791
Bec-d'Ambès Gironde 1795
Charente-Inférieure Charente-Maritime 1941
Seine-Inférieure Seine-Maritime 1955
Loire-Inférieure Loire-Atlantique 1957
Basses-Pyrénées Pyrénées-Atlantiques 1969
Basses-Alpes Alpes-de-Haute-Provence 1970
Côtes-du-Nord Côtes-d'Armor 1990

Algeria franceză

Înainte de 1957

Departament Prefectură Perioadă de existență
91 Alger Alger (1848–1957)
92 Oran Oran
93 Constantine Constantine
Bône Annaba (1955–1957)

1957–1962

Departament Prefectură Perioadă de existență
8A Oasis Ouargla (1957–1962)
8B Saoura Bechar
9A Alger Alger
9B Batna Batna
9C Bône Annaba (1955–1962)
9D Constantine Constantine (1957–1962)
9E Médéa Medea
9F Mostaganem Mostaganem
9G Oran Oran
9H Orléansville Chlef
9J Sétif Setif
9K Tiaret Tiaret
9L Tizi-Ouzou Tizi Ouzou
9M Tlemcen Tlemcen
9N Aumale Sour el Ghozlane (1958–1959)
9P Bougie Bejaia (1958–1962)
9R Saïda Saida

În foste colonii franceze

Departament Localizare actuală Perioadă de existență
Département du Sud Hispaniola
(Republica Dominicană și Haiti)
1795–1800
Département de l'Inganne
Département du Nord
Département de l'Ouest
Département de Samana
Sainte-Lucie Sfânta Lucia, Tobago
Île de France Mauritius, Seychelles
Indes-Orientales Pondichery, Karikal, Yanaon, Mahe and Chandernagore

Perioada Napoleoniană

În numeroase teritorii cucerite de Franța în perioada Revoluției franceze și a Primului Imperiu care nu fac actualmente parte din Franța:

Departament Prefectură
(nume francez)
Prefectură
(nume actual)
Localizare actuală Localizare contemporană Perioadă de existență
Mont-Terrible Porrentruy Elveția Sfântul Imperiu Roman:
  • Episcopatul Basel
1793–1800
Corcyre Corfou Corfu Grecia Republica Veneția 1797–1799
Ithaque Argostoli 1797–1798
Mer-Égée Zante (Zakynthos)
Dyle Bruxelles Bruxelles/Brussel  Belgia Țările de Jos de sud: 1795–1814
Escaut Gand Gent  Belgia
Țările de Jos
Țările de Jos de sud:

Provinciile Unite:

  • Statele Unite ale Flandrei Zeelandice
Forêts Luxembourg Luxemburg
 Belgia
Germania
Țările de Jos de sud:
Jemmapes Mons  Belgia Țările de Jos de sud:

Sfântul Imperiu Roman:

  • Episcopatul Liège
Lys Bruges Brugge Țările de Jos de sud:
Meuse-Inférieure Maëstricht Maastricht  Belgia
Țările de Jos
Țările de Jos de sud:
  • Geldern Austriac
  • Ducatul Limburg

Provinciile Unite:

  • Geldern al Statelor
  • Limburg al Statelor

Sfântul Imperiu Roman:

  • Episcopatul Liège:
    • Comitatul Horne
    • Comitatul Loon
  • Abația Imperială Thorn

Maastricht

Deux-Nèthes Anvers Antwerpen  Belgia Țările de Jos de sud:

Provinciile Unite:

  • Brabantul Statelor (după 1810)
Ourthe Liège  Belgia
Germania
Țările de Jos de sud:

Sfântul Imperiu Roman:

  • Episcopatul Liège
  • Abația Imperială Abația Stavelot-Malmedy
Sambre-et-Meuse Namur  Belgia Țările de Jos de sud:

Sfântul Imperiu Roman:

  • Episcopatul Liège
Mont-Tonnerre Mayence Mainz Germania Sfântul Imperiu Roman: 1801–1814
Rhin-et-Moselle Coblence Koblenz Sfântul Imperiu Roman:
Roer Aix-la-Chapelle Aachen Germania
Țările de Jos
Sfântul Imperiu Roman:
Sarre Trèves Trier  Belgia
Germania
Sfântul Imperiu Roman:
Doire Ivrée Ivrea Italia  Regatul Piemont-Sardinia
  • Ducatul Savoia
1802–1814
Marengo Alexandrie Alessandria
Turin Torino
Sésia Verceil Vercelli
Stura Coni Cuneo
Tanaro Asti 1802–1805
Apennins Chiavari Republica Genova 1805–1814
Gênes Gênes Genova
Montenotte Savone Savona
Arno Florence Firenze Marele Ducat al Toscanei8 1808–1814
Méditerranée Livourne Livorno
Ombrone Sienne Siena
Taro Parme Parma Sfântul Imperiu Roman:
  • Ducatul de Parma și Piacenza
Rome Rome Roma Statele Papale 1809–1814
Trasimène Spolète Spoleto
Bouches-du-Rhin Bois-le-Duc 's-Hertogenbosch Țările de Jos Provinciile Unite:
  • Brabantul Statelor
  • Ducatul Geldern
1810–1814
Bouches-de-l'Escaut Middelbourg Middelburg Provinciile Unite:
  • Comitatul Zeelanda
Simplon Sion Elveția République des Sept Dizains
Bouches-de-la-Meuse La Haye Den Haag Țările de Jos Provinciile Unite: 1811–1814
Bouches-de-l'Yssel Zwolle Provinciile Unite:
  • Senioria Overijssel
Ems-Occidental Groningue Groningen Țările de Jos
Germania
Provinciile Unite:
Ems-Oriental Aurich Germania Sfântul Imperiu Roman:
Frise Leuwarden Leeuwarden Țările de Jos Provinciile Unite:
  • Frislanda
Yssel-Supérieur Arnhem Provinciile Unite:
  • Ducatul Geldern
Zuyderzée Amsterdam Provinciile Unite:
Bouches-de-l'Elbe Hambourg Hamburg Germania Sfântul Imperiu Roman:
Bouches-du-Weser Brême Bremen Sfântul Imperiu Roman:
Ems-Supérieur Osnabrück Sfântul Imperiu Roman:
  • Electorate of Hanover
  • Electoratul Hanovra
  • Regatul Prusiei:
    • Orașul și comitatul Lingen
    • Principatul Minden
    • Comitatul Ravensberg
Lippe Munster Münster Sfântul Imperiu Roman:
Bouches-de-l'Èbre Lérida Lleida Spania Regatul Spaniei: 1812–1813
Montserrat Barcelone Barcelona
Sègre Puigcerda Puigcerdà
Ter Gérone Girona
Bouches-de-l'Èbre–Montserrat Barcelone Barcelona Anterior departamentele Bouches-de-l'Èbre și Montserrat 1813–1814
Sègre–Ter Gérone Girona Anterior departamentele Sègre și Ter
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.