Comuna Negrilești, Vrancea
| Negrilești | |||
| — comună — | |||
| |||
Negrilești Negrilești (România) | |||
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |||
|---|---|---|---|
| Țară | România | ||
| Județ | Vrancea | ||
| SIRUTA | 178885 | ||
| Reședință | Negrilești | ||
| Componență | Negrilești | ||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Negrilești[*] | Răzvan-Mihăiță Pantazică[*][1] (IND, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 34 km² | ||
| Altitudine | 495 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 1.464 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 627021 | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames | |||
| Amplasarea în cadrul județului | |||
Negrilești este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.[2]
Etimologie
Toponimul Negrilești are ca temă numele unui fiu al Babei Vrâncioaia, care a primit teritoriul Negrileștiului de la Ștefan cel Mare.[3]
Așezare
Comuna se află în partea de nord-vest a județului, într-o zonă montană, pe malul stâng al râului Putna.
- Fauna
Fauna în această zonă este una diversă și reprezentată de mai multe specii de mamifere, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege
Mamifere: urs brun (Ursus arctos), lup cenușiu (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), căprioară (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), liliacul comun (Myotis myotis);
Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp (Lacerta agilis), viperă (Vipera berus), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata),
Nevertebrate: croitorul alpin (Rosalia alpina), cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica) și două specii de melci (Vertigo angustior și Vertigo genesii).
- Flora
Flora este una tipică pentru această zonă a Vrancei, formată în special, din păduri de pin, sau de foioase, în special mesteacăn, plopi, fag, stejar etc.
Transport
Comuna este deservită de șoseaua județeană DJ205L, care o leagă spre sud de Tulnici (unde se intersectează cu DN2D) și Păulești.
Demografie
Componența etnică a comunei Negrilești
Români (96,72%)
Alte etnii (3,28%)
Componența confesională a comunei Negrilești
Ortodocși (96,72%)
Alte religii (0,07%)
Necunoscută (3,21%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Negrilești se ridică la 1.464 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.816 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,72%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,72%), iar pentru 3,21% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație
Comuna Negrilești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Răzvan-Mihăiță Pantazică[*], politician independent, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | ||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||
| Alianța Dreapta Unită | 1 | ||||||
| Danțiș Costică | 1 | ||||||
Istorie
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Vrancea a județului Putna și avea în compunere satele Grumăzești, Negrilești și Vrâncioara, cu 1004 locuitori. În comună funcționau o biserică și o școală mixtă cu 15 elevi.[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează 1058 de locuitori în comuna având aceeași compoziție și aparținând aceleiași plăși.[9]
În 1950, comuna Negrilești a trecut în administrarea raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, a fost transferată la județul Vrancea, dar a fost desființată și inclusă în comuna Bârsești; tot atunci, satele Grumăzești și Vrâncioara au fost desființate și incluse în satul Negrilești.[10][11] Comuna Negrilești a fost reînființată în forma actuală în 2003.[12]
Monumente istorice
Singurul obiectiv din comuna Negrilești inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este situl arheologic aflat în punctul „pe creastă”, la 1 km sud de sat. El cuprinde urmele a două așezări, una din neolitic (cultura Boian faza Giulești) și una din Epoca Bronzului (cultura Monteoru).
Tradiții
În comuna Negrilești există o tradiție în a realiza păpuși din caș, făcute din brânză proaspătă și puse în forme din lemn de paltin.[13][14] O altă tradiție importantă este Boteitul Oilor. Boteitul oilor este cea mai importantă sărbătoare a acestui sat, fiind sărbătorita in fiecare an pe data de 21 mai. Consta in sfințirea oilor care urmeaza sa plece la munte pentru a le păzi de pradatori
Note
- ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ Arhivat în , la Wayback Machine.| Tamara Daniela MOCANCA, Țara Vrancei, dincolo de legenda Tudorei Vrâncioaia și a celor șapte feciori
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Negrilești, com. rur., în jud. Putna” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 488.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Negrilești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 604.
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 205 din 16 mai 2003 pentru înființarea comunei Negrilești, prin reorganizarea comunei Bârsești, județul Vrancea”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ Papusi de cas, 15 martie 2006, Tudor Cires, Jurnalul Național, accesat la 21 decembrie 2015
- ↑ Undeva în România, o tradiție veche de 100 de ani UIMEȘTE LUMEA. Ați auzit vreodată de PĂPUȘILE DIN CAȘ? – VIDEO, Daniel Teodoreanu, 21 decembrie 2015, Evenimentul zilei
Vezi și
- Soveja (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).