Comuna Mănești, Dâmbovița

Pentru alte localități și unități administrative cu același nume, vedeți Mănești.
Mănești
—  comună  —
Mănești
Mănești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Dâmbovița
SIRUTA68002
ReședințăMănești
Componență
Mănești
Drăgăești-Pământeni
Drăgăești-Ungureni
Guvernare
 - primar al comunei Mănești[*]​Alexandru Constantin[*]​[1][2] (PSD, )
Suprafață
 - Total37,95 km²
Populație (2021)
 - Total5.361 locuitori
Fus orarUTC+2
Prezență online
site web oficial
GeoNames

Mănești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Drăgăești-Pământeni, Drăgăești-Ungureni și Mănești (reședința).[3]

Așezare

Comuna Mănești se află în zona central-vestică a județului și este străbătută de șoseaua DN72 care leagă Târgoviște de Câmpulung.

Demografie



Componența etnică a comunei Mănești

     Români (87,13%)

     Romi (5,89%)

     Alte etnii (0,06%)

     Necunoscută (6,92%)



Componența confesională a comunei Mănești

     Ortodocși (73,21%)

     Penticostali (18,22%)

     Alte religii (1,19%)

     Necunoscută (7,37%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mănești se ridică la 5.361 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.127 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,13%), cu o minoritate de romi (5,89%), iar pentru 6,92% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,21%), cu o minoritate de penticostali (18,22%), iar pentru 7,37% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

Comuna Mănești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Alexandru Constantin[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat10          
Partidul Național Liberal3          
Alianța pentru Unirea Românilor2          

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea comuna Mănești făcea parte din plasa Dealul-Dâmbovița a județului Dâmbovița, era compusă din satele Mănești, Drăgăești-Pământeni, Drăgăești-Ungureni și Gheboeni, cu o populație de 2500 de locuitori. În comună funcționau cinci biserici, o școală, cinci mori de apă și un fierăstrău de tăiat scânduri.[8]

În 1925, comuna este consemnată în plasa Voinești a aceluiași județ, având în compunere satele Mănești, Drăgăești și Ungureni, cu 3123 de locuitori.[9]

În 1950, comuna a trecut la raionul Găești din regiunea Argeș, pentru ca în 1968 să revină la județul Dâmbovița, reînființat.[10]

Note

  1. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  2. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
  3. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  5. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
  8. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Mănești, com. rur., în jud. Dîmbovița” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 280.
  9. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Malu cu Florile”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 486.
  10. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .


Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.