Comuna Corbii Mari, Dâmbovița

Corbii Mari
—  comună  —

Corbii Mari
Corbii Mari (România)
Poziția geografică
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
Țară România
Județ Dâmbovița
SIRUTA66857
ReședințăCorbii Mari
Componență
Guvernare
 - primar al comunei Corbii Mari[*]​Ionuț Bănică[*]​[1] (PSD, )
Suprafață
 - Total106,17 km²
Populație (2021)
 - Total8.298 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal137135
Prezență online
site web oficial
GeoNames

Corbii Mari este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată din satele Bărăceni, Corbii Mari (reședința), Grozăvești, Moara din Groapă, Petrești, Podu Corbencii, Satu Nou, Ungureni și Vadu Stanchii.[2] Comuna se află în sudul județului, între râurile Argeș și Neajlov și este traversată de autostrada București–Pitești.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Corbii Mari făcea parte din plasa Neajlovul a județului Vlașca, era formată din satele Corbii Mari și Podu Corbeanca, cu o populație totală de 958 de locuitori. În comună funcționa o biserică zidită în 1859 și o școală mixtă cu cinci clase, frecventată în 1888 de 64 de elevi (dintre care 26 fete).[3] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei erau organizate în aceeași plasă și comuna Patruzeci de Cruci, formată din cătunele Patruzeci de Cruci (astăzi, Petrești) și Moara din Groapă, cu o populație de 518 locuitori. Aici funcționau 2 biserici, o școală cu 67 de elevi, o moară și o piuă pe Neajlov.[4] Satul Grozăvești făcea pe atunci parte din comuna Fundu Părului,[5] iar satul Valea Stanchii — din comuna Corbi-Ciungi.[6]

În 1925, comuna Corbii Mari, în aceeași compoziție, avea 1600 de locuitori și devenise reședința plășii Neajlov.[7] Comuna Fundu Părului avea în compunere satele Fundu Părului, Ungureni și Principele Carol.[8] Comuna Patruzeci de Cruci a căpătat definitiv denumire de Petrești, deși satul ei de reședință a rămas cu același nume; alături de el, se aflau în comună și satele Bărăceni, Moara din Groapă, Grozăvești și Obislav, cu 2217 locuitori.[9]

În 1950, comunele au fost incluse în raionul Titu al regiunii București. Între timp, satul Ungureni din comuna Fundu Părului a crescut și a devenit el reședința comunei, denumită după el. După reforma organizării administrativ-teritoriale din 1968, comunele au fost transferate la județul Dâmbovița, iar comunele Ungureni și Petrești au fost desființate și incluse în comuna Corbii Mari.[10][11]


Demografie




Componența etnică a comunei Corbii Mari

     Români (91,03%)

     Alte etnii (0,35%)

     Necunoscută (8,62%)




Componența confesională a comunei Corbii Mari

     Ortodocși (89,62%)

     Alte religii (1,57%)

     Necunoscută (8,81%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Corbii Mari se ridică la 8.298 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 8.316 locuitori.[12] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,03%), iar pentru 8,62% nu se cunoaște apartenența etnică.[13] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,62%), iar pentru 8,81% nu se cunoaște apartenența confesională.[14]

Politică și administrație

Comuna Corbii Mari este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Ionuț Bănică[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[15]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat13             
Partidul Național Liberal1             
Alianța pentru Unirea Românilor1             

Vezi și

  • Biserica Sfânta Treime din Corbii Mari, monument istoric.
  • Lunca Mijlocie a Argeșului (arie de protecție specială avifaunistică)

Note

  1. ↑ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
  2. ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Corbi-Mari”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 637.
  4. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Patru-zeci-de-Cruci, sau Petrești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 641.
  5. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Fundul-Pîrîului, com. rur” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 445.
  6. ↑ Lahovari, George Ioan (). „Valea-Stanchii, Giulea, sau Crețuleasca” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 702.
  7. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Corbii Mari”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 805.
  8. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Fundu Părului”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 807.
  9. ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Petrești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 812.
  10. ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  11. ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  12. ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  13. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  14. ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  15. ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.