Raionul Grigoriopol
| Raionul Grigoriopol | |
| — Raion — | |
| Coordonate: 🌍 / 🌍 | |
|---|---|
| Țară | Republica Moldova |
| Autonomie | Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului |
| Atestare | |
| Centrul raional | Grigoriopol |
| Suprafață | |
| - Total | 822 km² |
| Populație (2014) | |
| - Total | 43.410 locuitori |
| - Densitate | 52,8 loc./km² |
| Prezență online | |
| OpenStreetMap relation | |
![]() Localizare pe harta Transnistriei. | |
![]() Harta detaliată a raionului. | |

Raionul Grigoriopol (în rusă Григориопольский район) este un raion din autoproclamata „Republica Moldovenească Nistreană” și un fost raion component din RASS Moldovenească (1924–1940) și apoi din RSS Moldovenească (1940–1941; 1944–1958; 1971–1991). Reședința raionului este orașul Grigoriopol, situat în partea centrală a Transnistriei. Alte localități importante ale raionului sunt Tașlîc și Mălăiești.
Potrivit Atlasului Transnistriei, dintr-o populație totală de 53.100 de oameni, 75,9% trăiesc în mediu rural.[1] Structura etnică este una majoritar moldovenească/românească, constituind circa 65% din populația raionului, în timp ce ucrainenii reprezintă doar 17,5% și rușii – 10%. Restul sunt polonezi, găgăuzi și alte etnii. În reședința raionului, orașul Grigoriopol, locuiesc potrivit acestui atlas, între 11.000 și 20.000 de oameni, orașul având o densitate a populației de 1.400 locuitori pe km2.
Populație
Structura etnică
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Moldoveni (români) | 31.118 | 64,83% |
| Ruși | 8.333 | 17,36% |
| Ucraineni | 7.332 | 15,28% |
| Germani | 327 | 0,68% |
| Bulgari | 240 | 0,5% |
| Belaruși | 187 | 0,39% |
| Găgăuzi | 123 | 0,26% |
| Polonezi | 100 | 0,21% |
| Armeni | 62 | 0,13% |
| Alții | 178 |
Diviziuni administrative
- Oraș
- Sate
- Bîcioc, Butor
- Carmanova, Colosova, Crasnogorca
- Delacău
- Hîrtop, Hlinaia
- Mălăiești, Maiac
- Speia
- Șipca
- Tașlîc, Teiu
- Vinogradnoe
Economie
Agricultura este ramura de bază a economiei. Între 50% și 55% din terenul arabil este rezervat cerealelor, 10-15% pentru floarea-soarelui, 5-6% pentru legume, 10-15% pentru viță-de-vie și restul pentru fructe. În intervalul 1995-1999, singurul pentru care există informații clare de la regimul terorist transnistrean, se pare că producția agricolă totală a scăzut de 2 până la 15 ori pentru diversele categorii cultivate; dezastrul economic numit Transnistria este atât de mare încât, practic, toată agricultura republicii separatiste se bazează pe cea a raionului vecin de la sud, raionului Slobozia și pe cea a raionului Râbnița, deși Grigoriopol este un raion a cărui populație este în mod covârșitor rurală.
De altfel, așa-zisele autorități nici nu mai fac eforturi economice de mult, dacă au făcut vreodată, după cum arată , raionul plătind la bugetul "central" doar 0,5 trilioane de ruble transnistrene, față de 58,6 trilioane cât plătește Tiraspolul singur.
Din produsul intern brut total al raionului, circa 74% provine din agricultură și numai cca. 8% din industrie. Restul de bani vine din transport și telecomunicații.
.jpg)
Referințe
- ↑ Wayback Machine, web.archive.org, , Arhivat din original în , accesat în
Legături externe
- Harta Transnistriei Arhivat în , la Wayback Machine.
- Colonia Armeană din Grigoriopol
- Atlasul Transnistriei[nefuncțională]
- ru Карта Григориопольского района



.svg.png)