Grigoriopol

Grigoriopol
Григориополь
Григоріополь
—  oraș  —
O festivitate în centrul orașului
O festivitate în centrul orașului
Stemă
Stemă
Grigoriopol se află în Transnistria
Grigoriopol
Grigoriopol
Grigoriopol (Transnistria)
Orașul pe harta Transnistriei
Grigoriopol se află în Grigoriopol
Grigoriopol
Grigoriopol
Grigoriopol (Grigoriopol)
Orașul pe harta raionului Grigoriopol
Coordonate: 🌍 ({{PAGENAME}}) / 🌍
ȚarăRepublica Moldova Republica Moldova
Unitate administrativăUAT din Stînga Nistrului
Guvernare
 - Primar
Populație (2004)
 - Total11.473 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștalMD-4000[1]
Prefix telefonic210
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Grigoriopol (în rusă Григориополь, în ucraineană Грігоріополь) este un oraș în Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului, aparținând Republicii Moldova. În trecut, a fost denumit și Comorul, Ciorna sau Ciorna-pe-Nistru.

Geografie

Orașul Grigoriopol este amplasat pe confluența râulețului Ciorna, cunoscut și drept Comorul, cu Nistrul. La nord-est de oraș este amplasată Valea Seacă „Tamașlîc”, o arie protejată din categoria rezervațiilor peisagistice.[2]

Demografie

Conform recensământului sovietic din anul 1939, populația localității era de 7.332 locuitori, dintre care 3.180 (43,37%) moldoveni, 2.826 (38,54%) ruși, 562 (7,67%) evrei și 560 (7,64%) ucraineni.[3]

Conform noului recensământ sovietic din 1989 (ultimul recensământ înaintea conflictului din Transnistria), orașul avea o populație de 11.622 locuitori, din care 49% moldoveni (români), 29% ruși și 17% ucraineni. La recensământul făcut de autoritățile separatiste transnistrene în noiembrie 2004 au fost înregistrați între 10.252 și 11.473 locuitori[4] ai localității, dintre care 5.211 (50,82%) moldoveni (români), 1.666 (16,25%) ucraineni și 3.036 (29,61%) ruși.[5]

Economie

Sunt predominante clădirile cu etaje, partea centrală constă în principal din clădiri cu trei-patru etaje. Orașul are o fabrică de conserve, o carieră pentru extracția de pietriș. Majoritatea locuitorilor sunt angajați în agricultură.

Societate

Statuia lui Lenin din oraș

În oraș funcționează 5 școli și 2 colegii tehnice.

În 1996 și în 2002, orașul a fost centrul unui conflict legat de încercările moldovenilor de a folosi alfabetul latin în școala moldovenească, ceea ce este contrar politicii autorităților separatiste din Transnistria. Presa transnistreană a atacat autoritățile locale pentru tolerarea "celei de-a V-a coloane a Moldovei",[6]. Președintele comitetului de părinți de la școala moldovenească, Mihai Speian, a fost arestat în 28 august 2002. A fost eliberat în 12 septembrie, ca urmare a unui protest al misiunii OSCE din Republica Moldova[7]. Școala a fost mutată în satul Doroțcaia, care se află în zona controlată de Republica Moldova.

Personalități

Născuți în Grigoriopol

  • Boris Oks (1851–1926), medic și publicist țarist de origine rusă
  • Hristofor Kuciuk-Ioannesov (1852–1919), istoric, profesor, arheolog și lingvist țarist de origine armeană
  • Vasili Ermișanțev (1875–1958), arhitect țarist și sovietic de origine rusă
  • Gaspar Voskanian (1887–1937), revoluționar și militar sovietic de origine armeană
  • Andrei Borș (1908–1993), filolog, lingvist și traducător sovietic moldovean
  • Victor Gherlac (1915–2007), actor, regizor de teatru și pedagog moldovean
  • Timofei Gurtovoi (1919–1981), dirijor, trombonist și profesor sovietic de origine română
  • Valeri Lednev (1922–1987), jurnalist, germanist și editor sovietic
  • Oleksandr Danîliuk (n. 1975), politician ucrainean, fost ministru al finanțelor
  • Ilia Kostunov (n. 1980), politician și deputat rus
  • Vasili Pogreban (n. 1989), canoist rus

Vezi și

Referințe

Legături externe

Acest articol este emis de la Wikipedia. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.